Supermarket

Un june cu o barbă de popă convertit în pădurar certat cu nevasta umblă ca năucul prin prăvălie, cu ochii beliți la ecranul telefonului și falca atârnând anapoda. Are niște nădragi ciudați, care îi atârnă la cur de parcă ar fi pățit pocinog, dar se strâng pe pulpe ca șoseta din poliester. Trece pe lângă raionul de mezeluri, dar nu stă să se salute cu parizerul, nu-și dezlipește privirea din telefon. La brânzeturi nu zăbovește nicio secundă, de parcă ar fi certat cu brânza de burduf pentru că i-a lăsat o verișoară gravidă și a plecat în Bulgaria să-și cumpere de acolo mașină second hand.

Trece iar vâjâind pe lângă mine, aproape prin mine. Ochii stau beliți în telefon, falca atârnă ca funia din clopotniță, limba împinge bale în colțul gurii. Dă ture ca apucatul fără a-și dezlipi privirea din telefon. Se izbește de un burdihănos, pe la raionul de carne, dar asta nu-l stresează, se scurge mai departe holbându-se la ecranul telefonului ca bețivul la damigeană. Burtosul îl ia scurt la propoziții:

-Bă, refugiatule, vezi bă pe unde mergi!

Degeaba. Junele împădurit e deja printre rafturile de biscuiți, scanându-le cu telefonul, pe care nu-l scapă din ochi. Burdihănosul pare iritat de lipsa de reacție așa că se ia după el, pentru a dezvolta o agreabilă conversație:

-Bă, Valjeane! strigă burdihanul. Ce faci, bă? Ai luat în venă?

Bărbosul nimic. Deja se mută la rafturile cu cafea. Burtosul după el.

-Te faci că n-auzi? Dacă îți bag eu modelul de la ghiul pe muian ce zici?

Nicio reacție. Junele cu barbă e clar decuplat de la realitatea imediată, cea cu rafturi, burtoși și pantaloni normali. Un pici îl bagă în seamă pe burtos:

-Caută pokemoni, bre!

-Ce face? Hă? scuipă burtosul o dihanie de mirare.

-Caută pokemoni. Aia face! îl lămurește piciul.

Burtosul se mai uită o dată după bărbos, se scarpină în cur, mormăie niște mame și se întoarce la împins coșul. O prinde de mâneca halatului pe duduia care aranja cartofii la raionul respectiv:

-Unde-i rafturile cu pokemoni?

Aia stă puțin să se gândească. Mai stă puțin. Întinde mâna spre un rând de rafturi, apoi o lasă să cadă bleagă, iar într-un târziu zice:

-Nu știu dacă mai avem!

Burtosul lasă coșul, se uită pe culoarul dintre rafturi și zbiară la bărbos:

-Coaie, nu mai bengăni aiurea că ăștia nu mai are pokemoni! Coaie, n-auzi? Bă! Refugiatule!

Bodyguardul magazinului apare lângă burtos și-l întreabă în șoaptă, conspirativ:

-Ăla cu barbă e de la Sanepid? Caută degeaba, că s-a stropit.

Bărbosul trece în viteză pe lângă ei, cu ochii beliți în continuare la telefon. Iese din prăvălie. Burdihan și Security îl privesc prin geamul vitrinei și-l văd intrând în frizeria de peste drum.

-A căcat-o fetili de la salon! rânjește bodyguardul. Alea are și carcalaci, și pokemoni, e jale acoloșa.

Burtosul nu-l mai bagă în seamă. Își înșiră cumpărăturile pe banda de la casă și o întreabă pe casieriță:

-Pokemoni când aduceți?

-O să-i zic lu șefa, că a mai întrebat lume de când le tot face reclamă la televizor.

Comments

2 thoughts on “Supermarket

  1. Super haios&hazos.Apreciez umorul de calitate pe care ai bunavointa sa-l postezi.Tine-o tot asa!Daca s-ar putea si mai des….

Leave a Reply

%d bloggers like this: