Putin şi noi

Am recitit cu mare atenţie declaraţia de presă a preşedintelui rus Vladimir Putin, făcută la conferinţa de presă din timpul summitului de la Bucureşti. Precum şi răspunsurile sale la întrebările presei. Omul e o forţă veritabilă. Eu cred că, în perspectiva viitoarei vizite la Moscova, diplomaţia noastră ar face bine să ia notiţe. Iar stenograma acestei întâlniri cu presa poate fi un bun punct de plecare.

Vă atrag atenţia asupra câtorva pasaje, nu cele mai importante, dar care mi-au atras atenţia.

QUESTION: Vladimir Vladimirovich, I want to ask a question on behalf of the Romanian press. One often hears about the possible recurrence of the Cold War. Do you think that this is possible?

VLADIMIR PUTIN: No, I think that it is impossible. No one wants that. But there are perhaps some forces who want to muddy the water a little, and to catch some fish in these troubled waters. But among the global players, neither Europe nor the United States nor Russia is interested in turning the clock back. There is no need to. Let me point out that there are no ideological schisms or divisions in Europe today. In the grand scheme of things there is nothing to divide us. If we say that we have some concerns, we would like to be listened to and to resolve together the problems that arise.

Many say that Russia is being unaccommodating. And why should we be accommodating on the issues of threats to our national security? It wasn’t us who withdrew from the Anti-Ballistic Missile Treaty. And that initiated the slow destruction of the system of international relations in the security sphere built up over the last decade.

They said to us: you suspended the CFE [Treaty on Conventional Forces in Europe]. But you didn’t even ratify it! All around the world they know it. Do you know, for example, that the Baltic countries are not party to the Treaty? Do members of the press have an idea of what this means in practice? This means that, according to the old version of the Treaty, all the Baltic states are in the Baltic Military District of the Soviet Union, and that I should appoint district commanders there. But this is nonsense after all. This flies in the face of reality. Russia is the only country that according to the CFE has assumed purely colonial obligations and limited the number of its own troops on its own territory. Moreover, we have assumed such commitments, signed them, ratified them, and our partners have not even deigned to do so.

And they call upon us to continue to unilaterally enforce these agreements, which are supposedly linked to the Istanbul agreements. First, take the text and read it: there is no reference in the CFE Treaty to the Istanbul agreements, there is no legal link. And even if we assume that there is such a link, look at what is written in the Istanbul agreements. It says there that in Georgia we should withdraw from two bases, and agree on two other bases. We withdrew from two, and agreed on the other two from which we are planning to withdraw. We complied in full. With regard to Transdniestria: what does the Treaty say? That we should remove or destroy all heavy weapons on the ground. That is what we did: destroyed on the spot or removed all heavy weapons. This was confirmed by international experts. What else? So come on, folks, let’s try to get along and have a genuine dialogue. Treat us properly and we will respond accordingly. But today I thought that our partners were listening. And there is an interest in either ratifying something that has already been ratified, or coming to some sort of new agreement, or changing something. We have to do something, we have to get to work! But as you know, to do everything unilaterally, to try to put all the blame on one side, that is a dead-end.

Interesant, nu ? În acelaşi timp iată şi felul în care răspunde un politician serios şi de mare forţă unei întrebări complicate.

QUESTION: Mr President, was the issue of Iran raised at the summit? Did you discuss whether there should be pressure put on Iran? Can you tell us anything on this subject?

VLADIMIR PUTIN: If I understand you correctly, we are talking about the Iranian nuclear programme, and of the concerns of some of it neighbours, including the countries of the Persian Gulf. What can I say? Russia has worked very constructively with the international community within the framework of the UN Security Council on the Iranian nuclear issue. At the same time, we fully intend to fulfill our contractual obligations to our Iranian partners with regards to developing their nuclear programmes for peaceful purposes. As you know, this means supplying nuclear fuel. But we are keeping in mind all of the concerns of the international community regarding Iran’s military programmes, and thus far we have worked constructively with all parties to this process, right up until the UN Security Council’s resolution. Here, the important thing is our unity on this issue. We are ready to continue to work in a similar vein. By this I mean ensuring the legitimate interests of Iran in the development of high technology and alleviating the concerns of the international community about non-proliferation.

Sublinierile îmi aparţin. Mai departe. Despre succesorul său:

QUESTION: I want to ask a question, not about NATO, but about your visit today. I am not exactly sure but perhaps this is one of your last visits abroad as President. For eight years my colleagues have followed your statements. You have been an outstanding newsmaker and now we don’t know what the future holds: how will the new man conduct himself? Tell me, do you regret having to distance yourself from being so active in foreign policy, or do you feel relieved at this prospect?

VLADIMIR PUTIN: First of all, I would like to say that, like anyone who goes about his official duties conscientiously and puts a lot of effort into them, I am waiting to see the burden of responsibility shifted from my shoulders to those of the new man. As we say, why not be happy to «have the load lightened», to come to end of a period of service. I believe that I have worked hard and effectively.

Regarding my successor, I can assure you that he is a man with a capacious mind and a brilliant university career. You will find him interesting.

In conclusion I would like to speak to something that you have just raised. During these eight years, difficult years for Russia itself and for relations with our partners, we witnessed the rebirth of Russia as a strong, independent state with its own position. Dialogue has not been easy and remains somewhat difficult.

Aici puteţi găsi textul integral. Care, o repet, merită citit cu maximă atenţie. Veţi observa că niciun cuvânt nu e inutil sau aruncat neatent. Şi cred că nu încape nicio îndoială asupra celui care va conduce, de facto, şi pe mai departe, destinele Rusiei. Iar senzaţia de care nu pot să scap este că avem de a face cu unul din acei oameni politici de excepţie. Puternic, coerent, articulat, lucid, rece, calculat. Iar asta îmi da fiori nu foarte plăcuţi.

Vom mai avea ocazia să discutăm despre asta. Mai notăm şi faptul că, aşa cum am anticipat, la întâlnirea de la Soci a apărut când a trebuit şi Medvedev.

Comments

0 thoughts on “Putin şi noi

  1. Nu ştiu ce mă face să cred că omul nostru doarme cu De Gaulle sub pernă! Pentru că există o similitudine între istoria Franţei din anii 40-60 şi situaţia actuală a Rusiei. Franţa şi-a pierdut imperiul, a fost şifonată în diverse războaie coloniale, a fost confruntată cu problema refugiaţilor francezi şi a altora din imperiu, etc. Naţionalismul şi voluntarismul, determinarea şi austeritatea lui De Gaulle au salvat Franţa, nu fără ceva victime colaterale. Poate că şi Rusia va avea, la timpul potrivit, propriul ei Mai 68. Până atunci prefer să ştiu că la cârma Rusiei nu e un beţiv îndopat cu Haloperidol, ci o minte limpede, un om previzibil şi raţional.
    Şi va trebui să ne obişnuim cu gândul că el va fi şi în continuare omul forte de la Moscova. Aşa încât Băsescu şi compania ar trebui să aibă lecturi obligatorii din Putin. Dacă vor să se schimbe ceva în bine în relaţiile bilaterale. Deşi am mari dubii…

  2. Am serioase dubii că ai noştri vor şti să îşi facă temele riguros şi serios. Suntem mai degrabă deprinşi cu improvizaţia jovială. Dar, putem măcar, spera.
    Nu mai ştiu cine spunea că există doar doua ţări care îşi construiesc politica externă cu o viziune pe termen lung, având puterea, resursele şi spaţiul vital care să le permită să aştepte : Rusia şi China.

  3. Că bine zice! Vom avea ce discuta pe marginea subiectului, pentru că la Soci s-a convenit că nu s-a convenit nimic. Dintr-un simplu motiv: Bush ştia că Putin ştie că SUA au o agendă ascunsă în zonă, dar şi-a zis că cine ştie, poate se scoate. Nu şi-a găsit fraierul. Şi când dovedeşti rea credinţă, nu te aştepta la succesuri multe!
    România se află în cea mai nenorocită situaţie, strivită între interesele Rusie şi cele ale SUA, şi fără niciun plan! Ce să joci între cei doi dinozauri? Poate cartea Europei, doar că nici la Bruxelles nu ne mai crede nimeni, suntem ca ciumaţi.
    Naşpa, dar ce-şi face omul cu mâna lui…

  4. La Soci s-a convenit că nu se poate conveni.Oricum Bush a intrat pe porţiunea de mandat în care nu mai poate apăsa anume butoane.
    Apropos de Bush. Oricât de … controversat ar fi, trebuie să spun că, noi românii, nu avem ce-i reproşa strict în ceea ce ne priveşte. Teo Peter, vizele… alea ne sunt mai degrabă imputabile nouă înşine.
    Cred că avem opţiuni. Sau am putea vedea. Dar opţiunile se construiesc. Noi am preferat să vină conjunctura să ne împingă de fund.

  5. Putin este intr-adevar un politician de calibru. Au reiesit niste aspecte foarte importante din raspunsurile lui, aspecte care nu sunt cunoscute bine de publicul din Vest, anume cele referitoare la neratificarea tratatului CFE, banuiesc de catre SUA si aliatii sai (poate puteti confirma). Apoi sa acuzi Rusia ca s-a retras dintr-un tratat neratificat de celelalte parti este ipocrizie pura.

    La fel si cu Tratatul de la Istambul. Rusii aparent au distrus ce au convenit prin tratat, dar cum tratatul nu impune si retragerea trupelor rusesti din Transnistria, nu putem sa ii acuzam pe rusi ca l-a fi incalcat. Rog sa ma contraziceti daca spun prostii.

    Sper ca Romania sa onoreze invitatia lui Putin ca Presedintele sa viziteze Kremlinul, si sa se pregateasca pentru ca vizita sa fie un succes. O imbunatatire a relatiilor Romaniei cu Rusia ar aduce avantaje si NATO.

  6. Nu la Teo Peter şi la vize mă refer. Ci la alinierea fără condiţii în spatele ameericanilor, indiferent de consecinţe. Sigur, în materie de admitere în NATO, americanii au fost “naşii” noştri, dar am plătit un preţ. Poate că dacă nu am fi şi membru UE, lucrurile ar fi OK. Dar trebuie să calci ca pe ouă când ai atâtea constrângeri. Putem să mergem necondiţionat cu americanii, ignorând interesele europenilor şi ruşilor. Poate că românii, mari admiratori ai jandarmului cu parul cel mai mare, ar apluda fericiţi decizia.
    Dar banii vin de la europeni, gazul de la ruşi. Asta e realitatea, ne place sau nu. Şi atunci, unde sunt mai bine protejate interesele noastre? În relaţie exclusivă cu americanii, ca acum, sau într-o politică mai pro-europeană, care să nu neglijeze dimensiunea rusă?

  7. “Ratification by NATO Allies of the Adapted Treaty is awaiting Russia’s compliance with adapted CFE flank provisions and continued fulfillment of its Istanbul summit commitments regarding withdrawals of Russian forces from Georgia and Moldova. The Adapted Treaty will enter into force 10 days after instruments of ratification have been deposited by all States Parties.”

    Despre vizită… om vedea.

  8. Tocmai la asta mă refeream când spuneam că trebuie să ne construim propriile opţiuni.
    Un exemplu poate fi, mutatis mutandis, Germania.Care are propria agendă europeană. E un membru solid al NATO. Şi menţine o relaţie mai mult decât rezonabilă cu Rusia. Şi care încearcă – şi pare că şi reuşeşte- să îşi construiască şi o relaţie semnificativă cu Rusia.

  9. Mă descurc ceva mai greu în limba satanei, dar simt fiori plăcuţi…
    Mi-am amintit de vorbele lui Taras Bulba: “Se va ridica în Sfânta Rusie un Ţar şi nu va fi putere pe lumea asta să-i poată sta împotrivă!…”.

  10. :))
    Rusul tot rus !
    Ştia tătucul Gogol, ştia.

    @ Constantin Gheorghe
    Am citit. Formulări generoase şi neutre. Sub aparenţa surâsului se aude scrâşnetul dinţilor. Eu am citit o Rusie enervată şi o Americă uşor debusolată. Dumneavostră ?

  11. Cam tot asta: subiecte multe, soluţii, mai deloc, multă umplutură, singurul subiect de interes pentru americani: sistemul anti-rachetă. Nu înţeleg obsesia lor pentru sistem. Părerea mea este că se caută un pretext pentru a instala cât mai aproape de Rusia sisteme foarte performante de culegere de informaţii. Cine ştie ce drăcie au inventat ruşii, atât de performantă încât americanii să fie cu nervii în pioneze?
    Eu nu pot uita un răspuns al lui Gorbaciov, când, parcă la Reykjavik, după întâlnirea cu Reagan, a fost întrebat dacă pot susţine efortul financiar cerut de un răspuns sovietic la Războiul Stelelor. Gorbaciov a spus că au deja un răspuns, dar că el nu va fi necesar pe orbită. De atunci nimeni nu mai pomeneşte nimic despre acest posibil răspuns. Putin a declarat însă că orice scut anti-rachetă va fi străpuns de partea rusă. Cum şi cu ce, mister.
    Cred că iar intrăm într-o ciudată confruntare, în care miza strategică este controlul surselor de energie şi nu al reţelelor de transport. Rusia e o pradă, şi ruşii ar fi tâmpiţi dacă nu şi-ar da seama de asta şi nu şi-ar lua măsuri de apărare.
    De aceea să nu ne lăsăm purtaţi de entuziasm: ideologia a contat la fel de puţin şi în Războiul Rece ca şi acum. Războaiele se poartă din motive mult mai prozaice, ideologiile doar le justifică şi le fac “morale”.

  12. E şi multă mitologie în spate. Dar e neîndoilenic că ruşii au mizat întotdeauna mai puţin pe propagandă şi mai mult pe forţă.
    E tot o luptă. Mai tăcută, dar la fel de dură ca în timpul războiului rece. O luptă de poziţionare strategică. În care poziţionarea e cheia. Iar ruşii ştiu asta. Şi ştiu şi când se sacrifică pionii. Americanii sunt ocupaţi să ia cât mai multe piese şi să fugărească regina adversă.

  13. Putin vorbeste despre un parteneriat, nu despre o alianta.
    Daca Germania a inteles ca Moscova poate deveni un partener, nu stiu de ce se teme Romania de un nou razboi rece.

  14. Gură aurită a avut Taras Bulba. Acum înţeleg şi eu de ce e toată planeta în limbi după Volodea. Păcat că-i apune steaua sau poate nu. Citeam că “viitorul preşedinte rus Vladimir Medvedev se va ocupa de politica internaţională, a declarat duminică şeful statului în exerciţiu Vladimir Putin, promiţând că el se va concentra pe problemele sociale, în calitate de premier”. Voi credeţi că numai de atât? 🙂

  15. Să te ţii bucurie pe Mihăieş şi ai lui: Putin a fost dovedit de plagiator la doctorat! Cel puţin aşa zic cei de la FP: http://blog.foreignpolicy.com/node/8582. O fi, n-o fi, rămâne de văzut. Dar sigur Putin, ca om de stat, n-a plagiat pe nimeni, în schimb mulţi se dau de ceasul morţii să-l plagieze. Ne vom distra şi cu asta! Că suntem o ţară veselă, căreia seriozitatea îi cade greu la stomac…

  16. inteleg mesajul ca putin si rusia ar trebui bagati mai mult in seama, ca relatiile bilaterale nu sunt cum trebuie si ca ar fi bine sa facem ceva.totusi mi s-a parut deplasata comparatia romaniei cu germania. pai nu suntem pe picior de egalitate cu nemtii. pe nici un plan.ei sunt o tara mare si puternica economic, noi una mijlocie si mai degraba modesta economic.
    apoi, cu vreo 10 ani in urma au existat motive foarte serioase sa avem temeri din motive de perspective in privinta securitatii nationale.singurii care la ora asta ne pot oferi garantii de securitate sunt americanii.pentru ca pentru europeni nu reprezentam ceva decat atata vreme cat le suntem o piata de desfacere ascultatoare si furnizori de mana de lucru ieftina sau supracalificata.si in afara de vorbarie oricum nu pot oferi prea multe.iar rusia se straduie din rasputeri sa mentina un cordon de protectie cat mai departe de granitele ei.in ciuda prostestelor si actiunilor rusesti, serbia a fost ciopartita, scutul AMERICAN, nu NATO, e ca si facut, iar interesele americane din zona, cel putin la nivelul implementarii lor initiale, nu au avut de suferit.In ce masura vor fi ei capabili sa valorifice concret ce au obtinut, e o alta discutie. in general e mai usor sa sabotezi si sa subminezi ceva decat sa construiesti durabil.
    asta nu inseamna ca in conditiile in care depindem de gazul rusesc, iar europa vinde la rusi si mai putin invers, ar trebui sa ne “ratoim” la rusia si sa ne dam aere, cum a facut basescu de mai multe ori. ci sa gasim o cale de comunicare si cooperare economica acceptabila(cooperarea presupune sa dai si sa primesti, iar noi in momentul de fata avem relativ putine de oferit, nu numai rusilor chiar si altora).Si legat de asta, am avut nu de mult o discutie cu un prieten dintr-o tara, cu care ceasca avea schimburi economice cu multe zerouri, si care imi povestea ca la discutiile bilaterale de la Bucuresti cu vreo 2 ani in urma, romanii au ascultat cu o superioritate condescenenta la propunerile si cererile concrete ale tarii respective, fara sa poata raspunde clar, astfel ca lucrurile au ramas in coada de peste.iar neimportantii “necredinciosi”, in ciuda lobbyului care ni se facuse, au semnat contractele cu germania si o alta tara nordica.

  17. Nea Leibovici,
    şi mie mi se pare deplasat să comentezi fără să citeşti. “Un exemplu poate fi, mutatis mutandis, Germania.”
    Da?
    Să traduc “mutatis mutandis” ?
    Europa are un deficit considerabil pe relaţia cu Rusia ( datorat importurilor de resurse). Cu excepţia a două sau trei state.

  18. 1-1 🙂
    Suntem chit. Toţi o mai comitem. Scuze de vorba în răspăr, dar azi a fost o zi complicată.
    Observaţia e validă. Scutul e american. Iar asta e o problemă. Şi prin cancelariile occidentale se strâmbă discret din nas la ideea că SUA ar putea controla spaţiul european.Şi nu doar defensiv. Poveste lungă. O s-o vorbim.

  19. @ leibovici

    vorbesti despre una din tarile arabe, dupa infimele mele cunostinte. poate siria, unde am avut ceva proiecte economice? pentru ca de irak ma gandesc ca nu poate fi vorba… sau? 😀

Leave a Reply

%d bloggers like this: