Descriptio valachiae

Un text vechi, reciclat din ratiuni de oportunitate. Aşa ca ne întoarcem la cronicari.

Şi zic vouă, panevgheniile voastre, că nu iaste nemic mai vredinic de mirare precum casa de bani cu ferecatură nemţiască şi muiarea despuiată şi fără de păr la născătoare. Dară nemic dentre aceste toate nu iaste încă precum lucrătura politicească a valahului, cea de spurcăciune plină şi de reu nărav trebuitoare.

Nefiind vredinic la firea lui, dar de aur iubitoriu şi de traiu usor, den cele politiceşti cată valahul a se alcătui pre dânsul şi ai săi. Şi iaste la dânsul aceasta de mirare cale de a-şi rândui pentru sine căşi încăpătoare şi juvaericale talieneşti pentru ţiitoarele sale şi încă pentru muiarea sa legiuită. Căci dacă nu l-a lăsat bunul Dumnezeu cu lumina minţii şi cu darul vrediniciei, i-a pus la cap gură slobodă şi repede îmblătoare.
Că dacă a fost becisnic la viaţa lui şi a făcut stricăciune de foc la caravelele franţuzului şi pe vremea lui Vodă Papuc a fost iscoadă arnăuţilor şi pre mulţi a afumat şi a lepădat ocnei cu spurcăciunea voroavei sale, iaca încă Ciacâr Voda, prin cele politiceşti s-a rădicat şi la beilic de vodă s-a aşezat.
Şi umbla voroava că doară de la ţiitoarea sa, cea den sulimanuri codalbă, îşi face sămăluire şi dânsa îi iaste şi vornic şi divan. Şi afară de dânsa pre nime nu are la suflet, afară de sine. Şi pe toţi pizmuieşte şi ură grea poartă, afar de Veliboc, paharnicul, care-i e credincios posluşnic. Că dacă n-are glagore, Veliboc paharnicul, iaste dânsul dulce la voroavă şi precum nerod e, tot aşa e drept a spune ca iaste smernic şi tare blagocestiv.
Iară în vremea lui Ciacâr Voda s-a facut mare tulburare ţării şi stricăciune cu megieşii toţi afară de Sultanul de la Stambul, care mai putincios dintre toate gâzele era. Şi ca să nu-i facă vatamare, ori să-i smintească ciolovecul devla de pre umeri, răpide i-a facut Ciacâr Voda închinare lui Sultan Bushoglu şi bir in aur şi copii i-a trimis ca pre dansul să-l îmbuneze si să-i păzască lui scaunul pentru care mult se trudise şi pre mulţi belise. Şi ca să-i fie lui bine.
Căci aşa umblă ştiinţa cea politicească în neamul valahilor. Unde nu truda şi chibzuiala umplu cămările cu bucate şi lăzile cu aur, ci slobozenia limbii şi năravurile cele hâde. Căci la cele politiceşti nu este valahul ca franţuzul subţire şi evghenicos, nici ca neamţul cumpănit şi cu temei, nici neşovăitor ca muscalul ori hiclean precum chitaiul. Ci repede repezitoriu de sudalmă către cei mărunţi şi mieros şi maglisitor către cel puternic.
Iară în vremea lui Ciacâr Vodă, mare balamuc s-a facut den ţară şi tot zaveră şi furăciune s-au pus pe bietul rumân. Si mult norod şi-au lăpădat casa şi rostul şi au bejănit în ţara talianului şi a iberului ca să se ajungă şi să se scape de năpastă. şi au rămas vodă cel de ghimii pârjolitoriu şi au făcut jaf şi stricăciune, şi au pus biruri noi zicând norodului că la caladarâmuri noi iaste cu trebuinţă, şi au trimes feciorii oamenilor la rezbel şi toate erau vălmaşag şi ţara brambura. Şi de toate acestea silă s-au făcut napisalnicului şi de slova s-au lepădat. Şi au prins năravul stricător al beţiei, întocmai ca vlădica cel ciacâr.

Comments

0 thoughts on “Descriptio valachiae

  1. De fapt ceacâr înseamnă un ochi de o culoare, altul de … alta. Cronicarul avea o ortografie specifica epocii. Paralele cu zilele noastre sunt deci neavenite:)

  2. Sultan Bushoglu fuse si se cam duse da’ ce te faci cu vizir Obama cel Oaches ca nepatrunse-s caile noilor sultani.

  3. Corect, insa gandul mi-a fugit la “picior peste picior”.
    Si cum sedea Voda tavalit in ne/gand, un ochi i se scalda in fund de pocal, iar altu-i masura bardaca.
    Popor de potenti ce suntem.

  4. Dom’ne, citesc asta si, de zece minute rad ca tampitu”. Asta-i stilul de care vorbeam. Uite asta-mi place aici. Foarte tare. Tot respectul.

  5. Am ramas fara glas… Cred ca ai studiat mult literatura cronicarilor sa scoti giuvaierul asta… Nu sunt antibasescian 😉 dar nu ma pot abtine sa nu rad…

Leave a Reply

%d bloggers like this: