Cum scăpăm de măgăruş ?

Ieri doar ce scrisesem despre chestia aia pe care noi o numim Ministru de externe. Şi gândeam că ar trebui să fie de ajuns ce i-am dat acolo. Nu e. Ca omul are curul mare şi duce. Şi cere.

Ca să nu stea şi el liniştit şi să îşi numere producţia de biluţe şi cantitatea de sticleţi pe gram de gel, se trezeşte iar vorbind ca miliţianul la operă. Şi produce o minunăţie de zicere:

Logodnica mea a fost mai vizibilă decât mine la summit

Frezatule, urechea aici: la tine nu invizibilitatea sperie. E chiar dezirabilă. Ci penibilitatea. Acum îmi fac mea culpa. Că trebuia să îţi predau şi ţie sub semnătură şi fără reţetă un ghid de summit. Dar am contat pe vigilenţa organelor care ar fi putut avea bunul simţ  să te confunde cu unul din “anarhiştii” lu’ cumătru’ David şi să exerseze un preludiu pentru pulan şi bocanc pe fundul tău umflat. Că ai vrut tu să faci nani până târziu şi nu te-ai dus să-l aştepţi pe nen’tu Dubya, treacă meargă; că ţi-ai adus gagica la summit sa te dai monden şi cu relaţii la licurici, hai că o băgăm şi pe asta la capitolul ” neuronul solitar”. Dar că te trezeşti iar că ţi se mişcă mandibula fără sprinjin de la cortexul plecat la strivit păianjeni… asta nu ţi-o mai trecem cu vederea. Iar pentru faptul că ai fost prin simpla prezenţă penibil nu eşti scuzat nici pe caz de evidentă boală.

Şi dacă tot vrei să reprezinţi România, uite eu îţi propun să participi la Olimpiada specială, proba de “Ana are mere” şi ” Spuma de ras nu-i frişcă”. Şi dacă reuşeşti să nu ieşi ultimul şi să nu-ţi verşi ciorbica în cap, mai vorbim.

Intrebat de ce nu l-a asteptat pe liderul de la Casa Alba, George W. Bush, ministrul a raspuns ca nu a lipsit de la cele doua intalniri pe care presedintele american le-a avut cu oficialii romani, adaugand ca l-a condus la aeroport.

Deci ăsta e diagnosticul. Flăcăul cu freza-n ochi are doi neuroni: unul se ocupa cu respiratia si pulsul, celălalt îi controlează intermitent sfincterul. Ca atare cu cujetul se ocupă rinichiul stâng. Dar după ce scapă de niscaiva calculi ( depozite de calciu, piatră ,Cioroiene! acu’ ai priceput ? ). Ăştia te întreabă de ce nu ţi-ai urnit slănile la aeroport să-l aştepţi pe unul din ciumeţii planetei, când pentru asta semnezi ştatul, şi tu ne povesteşti că bicicleta era galbenă.

Acum hai, valea la frizer că am terminat cu tine.

Şi de acum între noi, fraţilor. Cum scăpăm de Florică Pronosport ăsta ? Noi avem câteva idei:

1) Îl caftim

2) Îl batem

3) Îl mardim

4) Îl trosnim

5) Îl rupem

Dacă aveţi şi voi idei, poftiţi si spuneţi-le. Chiar vă invităm. Luaţi-o si ca pe o leapşă. Cum scăpăm de Cioroianu ? Aşteptăm propuneri. Ştim clar că Ina şi Corina nu vor achiesa la niciuna din propunerile noastre, din cauză de alergie la violenţă. Pe care de altfel o împărtăşim. Dar cu alergia la Cioro ce facem ? Aşa că hai cu propuneri. Şi, dacă e nevoie, poposiţi şi pe la Andrei Bădin. Că o să mai aflaţi ceva de acolo. Şi pe urmă ziceţi soluţia. De la 1 la 5. Sau propuneţi voi.

Comments

0 thoughts on “Cum scăpăm de măgăruş ?

  1. Prietene Mordechai, pentru un nesimţit consecvent şi cu program, nu se aplică nici una dintre soluţiile de la unu la cinci şi, în general, nicio soluţie! Trebuie să ne obişnuim cu gândul şi să mai avem răbdare câteva luni, că pică de la sine. Nu ştiu însă dacă va învăţa cineva din clasa politică ceva din episodul ruşinos numit “Cioroianu, ministru de externe”. Nici comuniştii n-au reuşit să găsescă pe unul mai prost ca el să-l pună pe postul în care s-a remarcat Titulescu.
    Aşa încât nu avem decât să-i acordăm Ordinul Naţional “Prost cu Spume”, în grad de Mare Nesimţit. Ce vrei, în România prostia se recompensează prima, şi bine!

  2. Nici eu nu sunt de acord cu violenţa, dar am găsit o altă variantă. Mă gândesc să facem o chetă să cumpărăm o bucăţică de teren în deşertul egiptean şi să-l deportăm acolo.Poate mai g[sitm 2-3 exemplare să-i ţină de urât. Numai să nu ni-i ridicăm în cap pe locuitorii deşertului. Trebuie gândită chestia 🙂

  3. printilor…
    sa ii punem niste laxative in ceiut…sa zaca vreo cateva zile…ocazie cu care nu mai deschide gura.
    io stiu asta de la mama unei prietene (marmacista)…care, in tineretile ei staliniste amarate, avea un sef la marmacie rrrrrrrrrrrrrrrrrrau si prooooooooooooooooost (cam ca cioro….de prost). si care ii manca ficatii…
    si a cujetat marmacista aia cum sa mai scape de prost macar cateva zile..si a gasit solutia mintenash: X tablete de fenisan (ceva de cufureala…nenorocire)..pisate bine si strecurate in cafeaua prostului (femeia a calculat doza ca la carte…nu voia sa obtina numai izolarea prostului in baie…asa, vreo 3 zile..ci si avalanse de colici nemilosi…ca sa fie razbunata).
    dragilor, sa n-o mai lungesc….i-a iesit treaba…a zacut ala vreo 3 zile…cu colici si cufureala maxima….si s-a intors la servici. extenuat. si fara prea mare chef. nu-l mai interesa nimic.
    va bagati?
    p.s. exista si o varianta “pescareasca” cu dopuri….cu acelasi efect:))

  4. Dar o moţiune în Parlament-ştiu, dacă-i simplă e frecţie cu Diana!-nu ar fi bună? Nu de altceva, dar trebuie să explice cum a murit un român înttr-o puşcărie poloneză, iar pe consul şi pe ambasador i-a durut fix în pix. Asta nu mai gafă de cronică mondenă, e dovada unui dispreţ care trece dincolo de orice limită. Politica MAE el o face, nu tata-mare! Cred că o petiţie prin care să cerem demisia ipochimenului n-ar strica. Nu de altceva, dar societate civilă mai sunt şi alţii, nu doar prietenii micului ecran.

  5. @ Constantin Gheorghe

    Ok. Am notat propunerea. Eu personal tot la soluţia 2 aş fi recurs. Da’ putem să încercăm şi aşa. De învăţat n-am învăţat nimic. De asta sunt sigur. Şi de data asta nu mă refer doar la Cioroianu.
    Istoria ne e plină de papiţoi. Dar nouă ne place să o citim doar prin evocarea, selectivă şi incompletă, a excepţiilor.

    @ Sătmăreanca
    Încă una de băgat la carneţelul de bal. Asta ca să nu spună că nu ţinem cont şi de părerea lui. Exemplarele alea, de care spui tu, le găseşti uşor în guvern. La învăţământ, la sănătate…

    @ Victor Ciutacu
    Nu. Asta ar fi o evidentă exagerare. Nu putem spune că el e tolomacul absolut, The Tolomac. Doar că e ageamiu în ale diplomaţiei. Şi îi place să trăncănească. Ca mulţi de pe la noi,odată ce îşi aşează dosul pe un scaun mai sculptat, omul simte cum încep valuri de competenţă şi înţelepciune să-i urce dinspre jilţ, prin rect, pe şira spinării.
    Dincolo de ochii daţi peste cap şi aerul de zevzec jovial e …nimic. Formă fără fond.

    @ Alandra
    Ne place sau nu… e băgat acolo. Mă rog, asta nu înseamnă că nu-l putem şi noi băga… undeva.

    @ Ina
    Păi legat de laxative. Se pare că ideea a fost testată. Ne-a dat Alandra un link spre blogul lui Iosif Buble. Îl dăm şi noi mai departe:
    http://ioskap.blogspot.com/2008_04_01_archive.html
    Şi dacă omul o să ia cufureala ca pe un semn că e dintre cei aleşi ?

  6. @ Victor Ciutacu
    Hahaha ! Şi eu păţesc uneori lucrul ăsta la tine. Habar nu am care e fenomenul. Chiar nu ştiu. Probabil are legătură cu schimbările făcute de cei de la WordPress acum vreo două zile.Pardon, “upgrade”. De atunci şi eu detectez tot felul de fenomene curioase :))
    De asta, o tot repet, sunt eu upgradeofobic.

  7. De acord. La asta mă gândeam şi eu. Şi pentru că tot aţi deschis discuţia, haideţi să o formulăm şi eu o pun aici spre studiu şi semnare. O formulaţi dumneavoastră ?

  8. Şi mie îmi apărea aceiaşi poveste cu No comment, deşi avusem nişte zvâcniri. Apărea doar comentariul meu, unicul şi primul, iar acum văd că e al doilea. Poate i se trage de la măgăruş sau e ceva legat de moderarea comentariilor 🙂

    Eu sunt blogspoată şi nu am probleme, deci nici fobii suplimentare 🙂

Leave a Reply

%d bloggers like this: