26 ianuarie. Nicolae Ceausescu

COM-uri, FUS-uri, FDUS-uri, pioneri, soimi si sindicate, actori si oameni ai muncii, mineri, militari si santieristi. Apoi PCR, CC al PCR, Academia, sefii cultelor recunoscute, ambasadori si partide fratesti si “pretine”, lideri africani, arabi, caucazieni, sud-americani, tari si organizatii. Curgeau felicitarile in Scanteia si celelalte “organe de presa” socialiste. Abia mai imi aduc aminte cum aratau “omagialele” in cinstea lui Pingelica, insa tin minte ca programul era pana la 22.30 si, inainte de final, erau 2-3 romante.

Scund, cu parul negru – inainte de a incarunti – ochi negri, vioi, si trasaturi faciale comune, nu chiar neplacute. O tinuta dreapta si un complex napoleonic evident (las` ca nu-i singurul –escu cu chestia asta…). Avea maniere stranii la dineuri dar si o inteligenta vioaie – asta inainte de a o lua pe aratura, dupa al doilea soc petrolier. Inghitea aproape instantaneu mancarea. Inchizitiv, siret, capabil de a-si pune partenerii de discutie in cele mai ciudate situatii. Stia kile de amanunte despre evenimente mondiale si detalii din politica internationala, pe care le folosea in intrevederile cu liderii momentului. Putea sa-si impaneze discursul cu teme din Mubarak sau Gadafi, asa cum vorbea despre Lincoln ca despre un presedinte “al poporului”. Plin de umor, uneori spumos. Ceea ce nu l-a facut mai bun pentru romani, insa l-a facut foarte vizibil pe mapamond. Si odata cu el, si Romania devenise ceva mai cunosocuta. Shimon Peres si-l aminteste ca fiind cu “adevarat un personaj”.

 

Martie 1985. Ceausescu intra in cursa electorala (uninominala) in “circumscriptie” si este “ales” de toti cei 73.027 electori. Apoi Marea Adunare Nationala l-a reales in unanimitate presedinte.  Patru ani mai tarziu a fost impuscat la Targoviste, in fata biroului unde a fost ofiter, o perioada, Antonescu. Astazi ar fi avut 90 de ani.

Comments

Leave a Reply

%d bloggers like this: