Socoteala post coitum

Într-o normalitate pe care nu intenționăm să o vizităm prea curând, după votul de duminică lucrurile ar fi trebuit să fie simple, pașii următori perfect previzibili. Votul exprimat de către cetățeni, într-o manieră neașteptat de fermă, ar trebui să fie răspunsul clar la toate întrebările. Nu e. Pentru că, așa cum ne-am obișnuit deja, la noi votul popular contează doar dacă se întâmplă ca sensul său să coincidă cu deciziile deja luate. De cine? Putem încerca mai multe variante de răspuns, la fel de corecte toate.

PSD vine cu un solid capital obținut în urma alegerilor, e o certitudine. Mai departe e de văzut dacă aceștia vor alege să cheltuiască rapid o consistentă parte din acest capital pe “bătălia pentru Dragnea” sau vor ajunge o cale mai prudentă, mai cumpătată, evitând o bătălie destul de complicată, care ar putea risipi rapid o bună porție din capitalul proaspăt câștigat. Miza e desigur uriașă, iar socotelile trebuie să țină seama de mai mulți factori. Numirea unui alt premier din cadrul PSD ar însemna, pentru Liviu Dragnea, o posibilă punere în discuție a puterii sale în interiorul partidului. Cel care va deveni premier are toate condițiile pentru a deveni cel mai important om din PSD. În același timp, Dragnea nu-și poate îngădui o luptă prea lungă și prea zgomotoasă, cu tot ceea ce implică ea, pentru a impune propria nominalizare, decât dacă își asumă riscul unei serioase pierderi de imagine- totul ar căpătă atunci aspectul unei mize strict personale.

Sigur, condamnarea suferită de Dragnea e una cel puțin discutabilă, dar ea există, până una alta. În același timp nu e de omis faptul că domnul Dragnea este implicat într-un alt dosar, în care instanța încă nu s-a pronunțat. În ipoteza de neomis în care în acel dosar Liviu Dragnea ar suferi o nouă condamnare, conform   art. 110 din Constituție, guvernul și-ar înceta mandatul.

Ne aflăm astfel în situația în care ceea ce părea o uriașă victorie electorală deschide, de fapt, pentru PSD un șir de lupte, din care nu e deloc de neglijat posibila luptă internă pentru fotoliul de premier, cu tot conflictul de putere care s-ar putea declanșa ulterior în PSD. Din acest punct de vedere, jocul lui Iohannis e unul extrem de simplu, în care nu are altceva de făcut decât să dea semnalul declanșării acestei lupte. Iar acest semnal a fost deja dat prin năucitoarea declarație referitoare la anunțarea ambasadelor cu privirea la viitorul premier. (Este absolut scandalos modul în care Președinția alege să introducă “ambasadele” în conversația despre un proces democratic intern!).

Dacă cei de la PSD vor insista pentru nominalizarea lui Dragnea, asta înseamnă o prelungire a mandatului cabinetului Cioloș, pentru că o eventuală modificare a Legii 90/2001, rezolvarea excepțiilor de neconstituționalitate ș.a.m.d. înseamnă proceduri de durată care ar putea amâna instalarea unui nu guvern până în a doua jumătate a lunii ianuarie.

În condițiile în care jocul cu dosarele și mișcările în câmpul tactic, cu sau fără ambasadele invocate de către Iohannis, se află dincolo, pentru PSD lucrurile rămân complicate, iar deciziile care vor fi luate în perioada care urmează ar trebui să formuleze soluții prin care victoria în alegeri să se traducă și în câștigarea puterii. Iar asta nu e deloc simplu. Pentru că în acest moment, social democrații nu au decât niște voturi obținute în alegeri și niciun instrument efectiv al puterii. Iar la noi voturile sunt un element nesemnificativ.

Este, cred, util să vedem și ce spune, la articolul 2, mult invocata Lege nr.90/2001.

Art. 2.
Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetatenia romana si domiciliul in tara, se bucura de exercitiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute la art. 4 alin. (1).

E o prevedere care ar fi meritat o lectură la fel de atentă și la instalarea Guvernului Cioloș.

Chiar dacă juriștii din PSD invocă o posibilă neconstituționalitate a acestor prevederi, mă tem că obiecțiunea este lipsită de substanță. Art.105, alin.2 , din Constituție prevede posibilitatea extinderii incompatibilităților prevăzute la alin.1 , din același articolul, prin intermediul legilor organice. Soluția, dacă se insistă cu nominalizarea lui Dragnea, nu poate fi, deci, decât modificarea legii. Iar asta poate costa.

Pentru PSD ar fi de preferat ca, de aici încolo, să își aleagă cu grijă bătăliile. Prima e cea legată de numele viitorului premier.

Comments

1 thought on “Socoteala post coitum

Leave a Reply

%d bloggers like this: